Haine din vremuri apuse/Old time clothes

Shares

Dacă mai ai bunici, apreciază-i cât încă sunt în viață. Vizitează-i, bucură-i, stai de vorbă cu ei, ascultă-i și învață de la ei, că înțelepciunea se culege în ani – nu degeaba au ajuns la păr alb.

Ai avut vreodată curiozități despre cum le-a fost viața? I-ai întrebat cum au dus-o, ce experiențe au trăit, cum au trăit? Poți afla lucruri interesante din gura lor, cum ar fi, poate, legat de îmbrăcămintea acelor vremuri. Cei de la țară își făceau singuri straiele, lucrau la ele zi și noapte. Știu de la cineva că înainte de Paști, de pildă, când încă tradiția era ca fiecare să poarte haine noi, țineau neaparat ca nimeni să nu afle despre motivele ce erau cusute pe ie, pentru ca nimeni să nu copieze ideea. Țineau la unicitate.

În schimb în zilele noastre, în secolul  vitezei, ținem să purtăm neaparat ce vedem la alții. Ne place tot mai mult moda, fashion-ul, dar venim tot mai puțin cu propriile noastre idei când alcătuim o ținută și devenim obsedați de aparițiile altor oameni. „Hai să achiziționez un articol neon ori unul fuchsia că am văzut că se poartă și arată demențial!” – cel mai probabil îl vei purta o dată/de două ori. Sau  „Dacă toate fashion-istele poartă sezoul acesta imprimeurile cu lanțuri pe diverse piese vestimentare (pentru că Versace dă tonul), trebuie să fac și io rost de așa ceva”. Nu-i un lucru rău, dar nu-i nici un lucru super cool să iei totul de bun, pentru că nu e haios să devii oglinda altcuiva. Nu încerca să negi cine/ceea ce ești, prin simpla simpatie, să îi spunem, pe care o ai dezvoltat-o pentru o persoană/personalitate anume și pe care încerci acum să o copiezi.

Straiele ce apar în poze au aparținut bunicii mele. Le-a cusut pe vremea în care avea vreo 15 ani, mi-a spus mami. Mi-ar fi plăcut să aflu detalii legate de povestea bunicii și a costumului, dar mai multe nu știu, pentru că l-am găsit după ce ea n-a mai fost. Dar cu siguranță n-a gândit că nepoata ei îl va îndrăgi așa de mult. Io nu mai am bunici, așa că dacă tu mai ai, aproape că te invidiez.


ENGLISH

If you still have grandparents appreciate them while they are alive. Visit them, talk to them, listen what they have to say and learn from them because wisdom comes in time – that’s the reason they have white hair.

Have you ever wondered how the life for them was? Have you ever asked them how have they been, what experiences they had and how they lived? Like anything about their clothes, about the fashion back then? Those who lived in the countryside (Romania) they were doing their own clothes and they were working on them day and night to be ready before a celebration. I know from someone that before Easter time when the tradition to wear new clothes was still present, the girls spoke to no one about the embroidery they wanted to put on their robe because they were thinking that someone else could copy the idea. They knew what the uniqueness meant.

Instead, nowadays in the jet age we want to wear what we see at others. We like more and more the fashion, the clothes, but we appeal less and less to our own ideas when we create an outfit and we become obsessed by other people’s appearances. „I want to get a neon or fuchsia pantsuit because I saw it’s a trend.” – probably you would wear it once or twice. Or „I see that this season it’s a must The Teddy Bear Coat, I want one too!” It’s not a bad thing but it’s not super cool either to become someone else’s mirror. Do not try to deny yourself just because you have a sympathy for someone you’re trying to copy now.

The clothes that you can see in pictures were my grandma’s. She made them when she was fifteen years old – my mother told me. I would have liked to find out more about this costume and more about my grandma, but I found this clothes when she  was gone. But I am sure that she never thought her niece it’s going to love them. I don’t have grandparents anymore, so if you still have, I almost envy you.

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *